De mică am avut impresia că nu trăiesc viaţa mea, dar a altcuiva. E de vină familia? Sau ţara în care m-am născut?

M-am născut de rând cu alte sute de mii de copii în secolul trecut, după un an de la tragedia din Cernobâl, când magazinele încetul cu încetul începeau să aibă rafturi goale.

Independenţă, cupoane, lumină stinsă, frig, sărăcie, jâliboame din România, şampon Crea- Crea şi televizor alb-negru „Răut” cu preferatul canal din 3 existente – „Catalan” (Bălţi).

Peste douăzeci de ani am trecut, împreună cu semenii mei, printr-o chinuitoare metamorfoză, care încă continuă. Unii şi-au băgat piciorul şi au plecat din ţară, alţii au rămas.  Am rămas şi eu. Oare pe mult timp?

Perspectiva de viitor e foarte „îmbucurătoare”.

 Independenţă? Da, dar …să-i înţeleagă nemţii şi turcii pe aleşii poporului ce fac, sau, mai bine zis, ce nu fac.

Cupoane? Nu. Lei, Euro şi USD, mai puţin ruble ruseşti. Moscova a cam obosit deja de ai noştri.

Lumină stinsă? Nu. Este 24 din 24. Şi gaz, şi apă, şi căldură. Scump, dar este.

Frig? Nu. Iarnă ca asta nu am mai văzut. Buneii spun că a fost şi că într-un an la Crăciun fetele mari şi flăcăii dansau hora în sat, numai în cămaşă.

Sărăcie? Ei, cum să zic. Magazine avem pline cu de toate. Maşini luxoase ca ciupercile apar pe străzi. Deja fiecare „sudit pi dînsu”, ca în acest link http://www.youtube.com/watch?v=29y0uCcIC3A,

Televizor alb-negru „Alfa”, „Răut”, „Record”? Nu. Acum e  la modă plasma. Târâie oamenii reveniţi de la zarabotkă televizoar ecu plasme din Chişinău la ţară, de le pârâie osul.  Trebuie. Naşul să vină, să se uimească ce fin  gospodar are.

***

Lucrurile cotidiene fură o groază de timp.

Însă uneori, mă opresc pe 5 minute şi-mi dau seama că a fost şi mai rău, am mers înainte muţi şi surzi spre o viaţă prosperă (cum iubesc unii politicieni să se exprime).

Astăzi, când văd ce se întâmplă în ţara în care m-am născut şi am crescut, rămân fără cuvinte. Nu vreau să enumer ultimele evenimente, cred că sunt mediatizate suficient.

Vreau să cred că barza nu a greşit destinaţia. Vreau să cred că îmi voi găsi pacea şi liniştea aici, pe la paralela 47 nordică şi meridianul estic 28.

Vreau să rămân aici, dar … ce m-ar reţine?